MOASA

Nu cea comunala, care astazi are acelasi inteles cu "persoana" ce semneaza actele oficiale cu ochii larg inchisi...sau cea care "face totul" undeva...
Am reusit dupa aproape 50 de ani, sa descopar printre alte poze, pe cea a "moasei" care m-a mosit pe mine....Desi locuia in Ploiesti de multa vreme, moasa Steliana, originara din satul Ogretin, com. Drajna de Sus, avea calitatea neoficiala de moasa a cartierului, desi fosta Maternitate de pe str. Buna Vestire funtiona la "capacitate maxima". Un amanunt: anul in care am venit pe lume (1954) a fost anul cu natalitatea cea mai ridicata dintre anii de dupa razboi: peste 11%; acum este de 5,5%...peste 11% e acum mortalitatea...
V-o prezint pe moasa Steliana, aici impreuna cu mosul ei Ion:

Ca o ironie a soartei (sau poate fusese un "semn" ?) peste ani de zile, aveam sa fiu eu insumi "moasa", atunci cand a venit pe lume fiica mea...
Daca "mositul" mi s-a parut floare la ureche, in schimb, desi pregatisem o oala mare cu apa fiarta si racita, o foarfeca si multe scutece, habar nu aveam ce sa fac cu ele...noroc cu "Salvarea" care totusi a venit dupa doua ore de apeluri telefonice... a venit in cateva clipe dupa ce am intrebat abia soptit: " Cucoana, acum a venit fata...de unde trebuie taiat ombilicul?"
In amintirea moasei Steliana, va rog sa cititi aceste versuri ale unui stravechi cantec "armanesc":

Da-ni lea moase feata
O ca li featsesi douaua
Una lea va-ni tsu iau
Pi inatea tau.

Creapa gione si plescanea
Dada la tini nu-mi dea
Pi inatea tau si meau.

Danhiu lea moase feata
Ca li fatsesi trei
O cali fatsesi trei
Una lea va-ni tsu iau
Pi inatea tau

Creapa gione si plescanea
Dada la tini nu-mi dea
Pi inatea tau si meau

Nu vorbesc limba aceasta, dar sunt sigur ca m-as putea intelege de minune cu orice moasa din comuna Bucovo de langa Bitola macedoneana, asa cum Bucovul e comuna aproape ploiesteana...