Am putut atunci sa ne permitem sa mergem cu taxi-ul pana la Petrodvoret, desi fusesem si in ziua precedenta cu restul grupului...simteam nevoia de fi aproape de sufletul rusului...de a intelege fiecare Matriosca...
Parintii ei nu au fost niciodata in concediu in tara (nici vorba de ceva in afara...socrul meu, aviatorul din '44, a "iesit" prima data intr-o excursie la Chisinau, prin '96, unde a ramas "la iepe" indragostit de-a pururea de Hipodromul ploiestean...)
Am aici actul ce atesta originea germano-polono-romana-galitiana al sotiei barbatului cu ochi albastri si suflet cat curcubeul verii...
si cateva poze unde nimeni nu a mai recunoscut pe nimeni... mi se pare doar a zari o sclipire in ochii unei cumnate, acum in Canada...in ultima fotografie...
In cimitirul din Urlati am gasit insa "din prima" mormantul primei sotii a bunicului mamei copiilor mei...monument suplu, alb, marmura de Carrara, ce poarta inca semnatura sculptorului Vidali...
impresionante marturii...
RăspundețiȘtergere